Nimic .

Ce mai poti sa faci tu cand sufletu-ti dicteaza,

dar mintea ta-ti spune pe dos ? Inchizi ochii.

Incepi sa visezi .. razele de soare iti mangaie obrajii .

si e o placere calda, dar te doare ! caci pe cerul sufletului

tau, domnesc norii toamnei, ce nu-si vor inlatura patura

in ciuda rugilor tale ascutite.

Si ce daca numai ai puterea de atunci, cand erai tu si el ?

Nu te va intreba nimeni daca ai nevoie de el. Daca ai nevoie

de voi .. si descoperi cum e sa fii singur, cum singura dovada

tangibila de iubire, e pasiunea cu care stropii de ploaie se contopesc

pe geamul inghetat, plin de abur.. datorita rasuflarii tale necontenite..

Ai vrea pe cineva alaturi. sa-i simti candoarea corpului, forta

bratelor sale inconjurandu-te.. lacrima sa ce paraseste retina odata

cu a ta.. ai vrea pe cineva sa te iubeasca, sa te faca fericita, dar ..

stii si tu, nimeni nu se complica ! Ai vrea sa nu te mai intrebi ce s-a

intamplat.. de ce totul se schimba .. unde s-a dus acel "tot" al vostru..

de ce nu poate sa fie bine ? .. de ce iubirea nu-i suficienta acum..

intr-un prezent aparent perfect, ridicat chinuitor pe ruinele trecutului..

Stii ca n-ai sa primesti acestea. nici culoare, nici soare.. si nici o

aparenta lipsa.. ca nu te mai doare. Stii doar ca inima ta..

nu va fi singura , ca-n jurul tau nu-i doar.. NIMIC..

Ce sa-mi mai ceri ?..

Imi propun un exercitiu de imaginatie.. inchid ochii, si vad in ceata, dar totusi palpabil.. prima mea zi de scoala.. boboaca, clasa a9a , C.N Elena Cuza.. o mandrie, ce sa mai ! Inima mea radia de fericire, batea.. sa iasa din piept, dar nu pentru ca incepuse scoala. Nicidecum.. doar pentru ca era un nou inceput.. o noua viata, o iubire veche, dar totusi mereu aprinsa, o noua sansa sa las bucatile din inima frante, undeva departe... pentru a-mi suda altele, in golul fragil lasat in urma..

Dar nu .. liceul a fos doar scoala. scoala generala. doar cu manuale mai scumpe, profesori mai incuiati, si ATAT ! O dezamagire profunda, intr-o antiteza suparatoare, cu dorinta mea inocenta.

A fost necunoscut, a fost aparent infinit si o bucurie artificiala.Bucuria aia care te face sa zambesti prostesc si din orice. Aia care are o profunzime aparte, dar provizorie..

Am ras, am cunoscut necunostinta, am iubit cu pasiune, am fumat exagerat, am legat prietenii (nu adevarate, caci se vor stinge si acestea.. ca si celelalte :) ), si am suferit pe masura. Pana la urma.. ce-i viata de liceu fara un zambet, o lacrima, o nota de 2 si o tigare la greu ..

Acum insa, numai ai ce sa-mi mai ceri.. pe acest nou inceput, s-a asternut pulberea.. un praf fin, dar grunjos.. pe drumul intunecat al vietii mele. Am fost data uitarii intr-un mod brutal, incat ochii mei mari si negrii n-au rezistat durerii.. si-au inchis pleoapele resemnati, lasand lacrimi cristaline sa spele durerea.. Am regasit aceeasi durere, nepasare, intoleranta, specifica fiintei umane, pe care o cunoscusem in trecut, dar mantia impermeabila a timpului, nu a lasat-o acolo.. a contopit-o cu prezentul meu, construit aparent perfect.

Mi-am promis insa.. ca pentru ei, pentru ai mei ( se stiu ei, sper ) o sa zambesc.. o sa ma ridic iarasi, fara a pune stop, fara a ma ascunde tematoare, pentru a lasa timpul sa treaca.. O sa traiesc intens, o sa iubesc mai mult, o sa sorb fiecare picatura a vietii, pana ce secundele se vor oprii trecand, exact in momentul oportun, potrivit sufletului meu ! :x

Pentru ca mai am puterea sa sper ! Sper in inceputul, care va veni spontan, puternic si paradisiac, sper in noi , in mine..

Si in preturile mai ieftine ale manualelor. :)

p.s : 11.11.2010 sfarsitu' lumii :))

STII..

Si te iubesc.. probabil ca te voi iubi mereu .. De ce ? pentru ca tu stii, in cel mai ciudat mod, sa ma iubesti , sa ai grija de mine, sa-mi fii alaturi fara sa-mi fi aproape..

Si asa ma atragi.. stii, fara sa vrei, sau poate vrei, dar ma eviti.. si toate se intampla firesc, dar ireversibil.. Nu ai aflat inca, dar doare.. simt ca ma sting , ca nu pot sa te ating.. totusi ea o face ! stiu ca ma vei uita .. ea stie cum s-o faca.. nu TU ! Nu conteaza timpul, timpul ramas in urma. Si privesc .. parca nu-i nimic pentru nimeni. doar pentru mine. Ai stiut cum .. Mi-ai demonstrat simplu si usor ca tu nu esti ca ei.. esti tu ..

Momentele mele frumoase, cand ma iubeai, cand eu eram cineva-ul tau, numai al tau. Cand un sarut de-al tau oferea o aura de placere, siguranta, un stimul pentru simturi.. si inca de la prima atingere, am simtit.. si simt ..

Niciodata nu am sa incetez cu tine, cu mine, cu noi .. doar pentru ca .. ai gasit si tu *********** .. Dar ce daca ? Eu am fost, sunt si voi ramane a ta, pana cand ultima frunza din toamna sufletului meu va cadea in mare, dar asta nu se va intampla in veci...

Stii doar tu de ce.. :)

p.s : revin cu o descriere..